Cum să îți faci timp când n-ai

                                

 Nimic nu se compară cu senzațiile ce le trăiești in ajun de sesiune, senzații cărora le dai frâu liber pentru că orice e mai interesant decât învățatul. Senzații de triumf și eșec, de dileme existențiale, de anxietăți, depresii sau extaz, de nepăsare și ignoranță, de prea multă păsare și lista cu  „gânduri de avut” în timp ce zacem pe undeva poate continua. Problema este că timpul se scurge și noi încă nu am decis daca ne apucăm de învățat acum sau dupa un chef la care ne stă mintea de când am văzut afișul cu Party Session și la care am jurat că nu ne ducem... sau ne ducem? Dacă citim măcar un capitol! Sau niciunul...

În rândurile ce urmează nu vom găsi leacul pentru așa ceva. În schimb, putem afla, despre cum să ne prelungim timpul ca să putem să ne satisfacem atât plăcerile vinovate cât și, cel mai important, nevoia de cunoaștere!

Majoritatea credem că există doar un mod de a dormi: ne culcăm seara pentru 6-8 ore, ne trezim dimineața, stăm treji 16-18 ore și tot așa. De fapt, acesta se numește un ciclu de somn monofazic care este doar unul din cele cinci cicluri de somn principale. Celelalte patru sunt considerate cicluri de somn polifazice datorită multiplelor sesiuni de somn pe care le implică pe zi. Cum este posibil sau este sanătos?

                                

Cea mai importanta fază a somnului este  faza 4 REM (Rapid Eye Movement) care, în termeni non-stiințifici, înseamnă faza în care te odihnești cu adevărat, restul fiind exces. Astfel, dacă trecem la un ciclu de somn polifazic, lipsa somnului va determina corpul să intre în faza REM imediat, nu după 45-75 minute de somn (la un ciclu monofazic). Este ca și cum am vrea să ne cumpărăm o statuetă și am primi în schimb un bloc de marmură. Nu avem nevoie de excese, ci doar de statueta propriu-zisă.

În consecință, se poate beneficia de efectele unui somn de 8 ore fără a pierde timpul până la faza REM, rezultând într-un ciclu de somn mai eficient. Iată care sunt ciclurile de somn polifazice:

• Ciclul Bifazic/Siesta: Este practic  ciclul de somn al multor studenți. Ciclul bifazic este alcătuit din 4-5 ore de somn noaptea și 90 de minute de somn la prânz. Nu e foarte diferit fată de somnul monofazic dar, un pic mai eficient.
• Ciclul Uberman: 20-30 minute de somn la fiecare 4 ore rezultă în 6 sesiuni de somn în fiecare zi. Acest ciclu este foarte eficient, de obicei te menține sănătos și fresh. Bineînteles, este extrem de greu, cu ritmul de viață agitat și orarul fix, să iei pauze de somn asa des. Un blogger, Steve Pavlina a încercat ciclul Uberman pentru 5 luni și a spus ca a avut efecte pozitive uimitoare. Singurul motiv pentru care s-a întors la monofazic a fost  ca să poata să țină pasul cu soția și copii săi.
• Ciclul Everyman: Un somn de bază suplimentat cu câte 20-30 de minute de somn. Cele mai de succes variații sunt  ori un somn de 3 ore si  trei de 20 de minute, ori un somn de 1,5 ore si 4-5 de 20 de minute. Acesta este mai ușor de adaptat decât ciclul Uberman, fiind mai eficient și flexibil.
• Ciclul Dymaxion: Bucky Fuller a inventat acest ciclu bazat pe credința că avem două rezervoare de energie. Primul este ușor de umplut în timp ce al doilea, mai greu. El a început să doarma 30 de minute la fiecare 6 ore. Asta înseamnă 2 ore de somn pe zi! Doctorii l-au examinat dupa câțiva ani de somn Dymaxion si au constatat că e perfect sănătos, mai mult decât atât, el susține că “a fost cea mai viguroasă stare” pe care a experimentat-o.

Care ciclu este potrivit pentru tine?

Depinde complet de stilul tău de viață. Reține că dacă decizi să treci la ciclul Uberman sau Dymaxion efectele nu vor fi imediate ci dupa 3-10 zile, după ce corpul se obisnuiește. Pentru a ușura tranziția se recomandă mâncare sănătoasă, ocupație în timpul în care suntem treji (studiu și nu numai!) și să avem timp să ne obișnuim cu noul mod de viață măcar 2-3 săptămâni.

Succes!

Goldea Andreea-Ildiko

Studenţi model(aţi)

                                     

      Mita, plagiatul şi serviciile sexuale. Acest flagel social este mult dezbătut astăzi în universităţile din România.  Fenomenul există şi nu pare să se diminueze sau să fie eradicat. Care ar fi cauza acestor capcane în rândul studenţilor? 

      De ce mită şi nu „tocitul coatelor” pe băncile facultăţilor? Unii studenţii par a fi ocupaţi cu joburi solicitante care implică absenţa acestora la cursuri şi seminarii, alţii preferă frecventarea cluburilor, barurilor, pub-urilor, ce atrage după sine nopţi pierdute şi zile dormite.

             Sesiunea este pentru câţiva o perioadă de stres, cu bibliografii şi cursuri bine puse la punct, cafeaua si energizantul fiind nelipsite. Alţii nu ţin cont de criza economică şi preferă pliculeţul cu euro scos din buzunarul părinţilor.  

         „Şpaga la examen e în funcţie de importanţa materiei. La protetică, de exemplu, eu am plătit 250 de euro acum doi ani. Aveam colegi străini care scoteau şi o mie de euro din buzunar, numai să promoveze”, spune o studentă, anul 5, medicina dentară. „La noi profesorii nu cer bani, dar au grijă ca studenţii să ajungă în postura de a nu trece restanţele, eventual să repete anul. Atunci suntem nevoiţi să apelăm la pliculeţul fermecat cu euro. Semestrul trecut mergea de la 350 de euro în sus la un examen. Cam aşa stau lucrurile si la cardiologie; o mică atenţie profei şi s-a rezolvat.

           Meditaţii în particular, mită dată direct sau indirect. De 10 ani, Universitatea  de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” se confruntă cu cele mai multe cazuri de şpagă, prostituţie, depravare. Situaţia tinerilor medicinişti a scăpat de sub control de când examenele se vând ca la piaţă. Pentru unele studente, prostituţia este modalitatea preferată de a face rost de bani.

            Cu o rochie mulată, un decolteu generos, un clipit din gene şi niste discuţii siropoase se rezolvă subiectele de examen dacă eşti fată . Şi dacă mai adăugăm nişte plicuri greuţe vom fi “studenţii-model” ai societăţii în care trăim.

(sursa foto: TimesNewRoman)

Lavinia Bălăceanu

Traiul studentului

Ce-i determina pe studenti sa lucreze in timpul facultatii ?

           

       Motivele ar fi multiple:

•               Dorinta de independenta – odata plecati “de la mama de acasa”, studentii nu mai vor sa depinda de parinti, astfel sunt scutiti de explicatiile despre felul in care sunt cheltuiti banii.

•            Criza financiara – neputinta parintilor de a- si sustine financiar copii la facultate
• 
  
•      Lipsa de interes pentru facultate – unii studenti urmeza o facultate pentru a- si face parintii mandrii sau doar pentru a obtine o diploma.

•       Urmarea unei pasiuni – multi dintre studenti renunta la studii pentru a- si urma o pasiune, mai ales daca domeniul pe care il studiaza nu este pe placul lor, acesta fiind ales de catre parinti.
• 
  
•            Ambitie pentru o viata mai buna – traind intr- un anturaj dintr- o clasa sociala mai buna, o parte din studenti muncesc pentru a ajunge la nivelul dorit, pentru a nu fi priviti cu superioritate.

Part - time sau full - time?

Sunt doua categorii de studenti :

·        Cei interesati de studii mai mult decat de parte financiara, acestia alegandu-si sa lucreze part – time pentru a avea mai mult timp de studio.

·        Cei interesati mai mult de partea financiara decat de studii, acestia alegandu-si sa lucreze full-time.

                   

                    Pentru studentii interesati de locuri de munca accesati www.job-studenti.ro

                                                                                                                          Calina Emilia - Ana

Cinematics - Looper

Cum credeţi că v-aţi înţelege cu o versiune a voastră din viitor? Oare aţi mai avea aceeaşi perspectivă asupra vieţii? Ei bine, cam la asta se rezumă  Looper, unul dintre cele mai bune filme ale anului trecut. Și dacă nu l-ați prins la cinema, nicio problemă, variantele HD circulă de mult pe internet :). Uşor complicat pe alocuri, pelicula reuşeşte să capteze atenția publicului şi, uneori, să-l chiar surprindă.

Rolurile principale se împart, nu în proporție egală, între Joseph Gordon Levitt și Bruce Willis. Cei doi joacă acelaşi personaj, însă în diferite momente din viață. Ideea filmului este în primă fază simplă, cel puțin pentru studiourile Holywood. Într-un viitor alternativ, calătoria în timp s-a inventat, a devenit ilegală, iar organizațiile criminale o folosesc pentru a se descotorosi de anumite persoane. 

Aşadar, când cineva trebuie să dispară e trimis în trecut ( cu vreo 30 de ani ) unde-l aşteaptă nişte asasini plătiți ( looperi ) al căror job e sa-l lichideze fără să pună întrebări și să scape de cadavru. Bun. Intriga filmului apare când looperi sunt obligați să-şi omoare versiunile mai bătrâne, în termenii englezeşti ai filmului - to close the loop.

Adepții genului science fiction o sa-l adore, filmul vorbeşte atât despre calatoria în timp, cât şi despre mutația genetică. Totodată, eşti pus în situația de a ține ori cu Willis, ori cu Levitt, lucru care te pune uneori pe gânduri. Așadar, luați-vă popcornul, închiriați DVD-ul ( wink! ) și ...

                                                

                                               VIZIONARE PLĂCUTĂ!

Toma Bogdan Florin - Jurnalism,anul III

Din ce în ce mai mulţi studenţi români, nevoiţi să lucreze

               

          La examen e ca la cinema, locurile din faţă nu se ocupă niciodată sau ieşi pe hol şi ştii deja ce mâncare face tot căminul, sunt câteva din „vorbele studenţeşti". Fie că eşti la examen, stai la cămin sau te duci acasă, studenţii de-a lungul istoriei şi-au creat propriile reguli de „suprevieţuire" 

             De-a lungul anilor am citit numeroase articole despre activitatea studenților înafara faculatății, despre scopurile și motivațiile lor, despre modul de conviețuire și traiul acestora.

               Cursuri, lectura obligatorie, venituri de cate sute de lei pe lună, distracție pe măsura posibilitaților. Cam acestea ar fi caracteristicile unui student și ale vieții cotidiene a acestuia.

        Însă ce mi-a atras mie atenția în mod deosebit au fost studenții dornici de schimbare, dornici de a urma studii superioare, dornici poate doar de a pleca din orașelul natal, mic și lipsit de orice atracție, pentru a-și planifica un alt mod de „supraviețuire” într-un loc mai bun, plin de posibilitați.Iar pe această parte a baricadei, îl vedem pe studentul angajat, care ajunge la cursuri după cum se înțelege cu angajatorul pentru care lucrează 4-8 ore pe zi.  

                   Nu sună foarte dramatic.Ba mai mult, la auzul acestor cazuri, suntem deseori mirați de activitatea dinamică a studentului și de rezistența acestuia.

     Am încercat să privesc puțin mai în detaliul acestor cazuri și sa îmi dau seama care este de fapt randamentul pe care acești tineri îl  prezintă.Rezultatul, a început sa fie ingrijorător.

      “Potrivit cercetarilor de-a lungul anilor, studenții care sunt nevoiți sa opteze pentru un job în perioada studenției, au un IQ mult mai mic decât al colegilor care nu lucrează.

 

Psihologii consideră că studenții care provin din familii cu venituri reduse, deși reușesc să fie admiși la universitați cu prestigiu, nu vor putea accede la un nivel superior de educație.

       ”În concecință, constatăm că toate aceste universitați de prestigiu au și studenți cu un nivel redus de educație datorită faptului că pe lista acestora de prioritați, studiile ajung sa ocupe locul second”[1].

                                                                                 Muresan Roxana

---

[1] Georgiana VOICU - Editor Studentie.ro